Berea, ca si vinul sau orice alta bautura, vine sub mai multe nume, fiecare brand facand parte dintr-unul din cele cinci mari tipuri de bere.

Bere Lager – tip de bere preparata din malt din orz la temperaturi scazute. La randul ei, aceasta se imparte in doua subcategorii: pal lager si dark lager. Prima dintre ele se caracterizeaza printr-o culoare aurie, gust bogat si o amaraciune de hamei nobil. Procesul de fabricare a berii pal lager s-a dezvoltat in mijlocul secolului al XlX-lea, cand Gabriel Sedlmayr a luat tehnicile de productie de bere ale in fabrica din Spaten si le-a aplicat asupra noului produs, ce avea sa devina cea mai cunoscuta forma de bere consumata a zilelor noastre. Principalele elemente ale metodei folosite de Sedlmayr si Groll, ceva mai tarziu, sunt folosite si astazi, incluzand fermentarea lenta a drojdiei la o temperatura scazuta in timp ce este stocata (“lager” provine din limba germana si inseamna depozitare).
Dark lager face parte din tipul de bere lager si isi are originile in prima jumatate a secolului al XlX-lea. Culoarea este inchisa, variind de la negru la brun roscat si cu nume ca dunkel, schwarzbier, Vienna, tmave, functie de regiunea unde este produsa sau de reteta folosita.
Bere ale – tip de bere caracterizat prin drojdia care fermenteaza rapid dandu-i un gust dulce, corpolent si fructat. Cele mai multe beri contin hamei – ajuta la pastrarea berii si la raspandirea unei amaraciuni cu rol de dusman al dulcelui excesiv provenit din malt. Berea ale este fermentata la temperaturi cuprinse intre 15 si 25 de grade Celsius, la temperaturi superioare – drojdia poate produce o cantitate considerabila de esteri si alte arome secundare ce vor conduce la o bere fructata. Intalnim si aici o varietate de beri ale: brown ale, pale ale, scotch ales: Mild ale, Burton ale, Old ale, belgian ales, etc.
Bere Pilsner (cunoscuta si ca Pilsener sau, simplu, Pils) este un tip de bere pale lager. Aceasta imprumuta numele de la orasul ceh Pilsen (Plzen) din Boemia anului 1842. O bere Pilsener moderna se caracterizeaza prin faptul ca e light, are o culoare aurie si o aroma distincta de hamei. Pilsner Urquell si Staropramen sunt doua bune exemple in acest sens. Pe de alta parte, olandezii si belgienii pun accent pe dulce: Amstel, Grolsch, Heineken, respectiv Jupiler, Stella Artois.
Bere Porter – una dintre berile inchise la culoare, a carei nume a fost folosit pentru prima data in secolul al XVlll-lea in Londra. Tipul de bere Porter se prepara din malturi prajite, iar numele de “stout” a aparut datorita faptului ca berea Porter putea fi numita Extra Porter sau Double Porter sau Stout Porter. De exemplu, Guinness Extra Stout a fost “botezata” initial Extra Superior Porter.

Bere Stout – tip de bere dark care foloseste la prepararea sa malt prajit sau orz, hamei, apa si drojdie. Poate fi gasita in mai multe variante: Baltic porter, dry stout si imperial stout. In lume, sortimentul de bere Stout are diferite gusturi: de la cafea – in Irlanda pana la lapte – Milk Stout (sweet stout, cream stout) in Marea Britanie.
Asta e un articol bun pentru mine. Cu ceva timp in urma m-am certat pe tema asta cu un comentator. 🙂 http://adinechifor.com/2011/07/11/bere-staropramen-produsa-in-romania/
”Bere Pilsner (cunoscuta si ca Pilsener sau, simplu, Pils) este un tip de bere pale lager”. Dar ce este berea ”pale lager” nu ați explicat ….
Ba da,a explicat.Citește tot articolul,de la început,dacă chiar ești interesat.