Guest Post: Despre ce se stie si ce este tapul de bere

Spread the love

Nu sunt adeptul aratatului cu degetul dar cand primesti niste informatii documentate, e bine sa le faci publice. Acest articol este un guest post scris de un roman plecat in Germania, o persoana care este la fel pasionata de bere ca si mine. Dansul a descoperit niste informatii pe care ar vrea sa le cunoastem si noi cu privire la “tapul de bere” si istoria sa, aratand ca unele lucruri nu sunt prezentate chiar cum trebuie.

***

Asociatia Berarii Romaniei (ABR) din Bucuresti isi propune drept obiectiv nr. 1: „dezvoltarea culturii berii in Romania“. Este insa trist ca forumul suprem al berarilor din Romania, difuzeaza din nestiinta de cauza povestioare fanteziste ce nu au nici-o baza istorica. De buna credinta aceste informatii sunt preluate din pacate mai departe in mod necritic, cuvant cu cuvant de unii ziaristi creduli sau alti autori ce in mod fraudulos isi insusesc aceste afirmatii (uneori timizi drept anonimi alteori sub semnul: „All Rights Reserved”). [* Cateva astfel de exemple se pod vedea in subsol]

Iata ce mentioneza ABR pe pagina de internet: Cultura berii. Istoria berii. Berea si Romania http://www.berariiromaniei.ro/cultura-berii/istoria-berii/:

Celebrul “ţap” isi trage numele de la renumitul berar german Bock (ţap pe nemteste) comercializat pentru prima data in Bucuresti, la beraria “Capitanul”, langa statuia lui Gh. Lazar.

  •  in primul rand nu a existat nici in Bucuresti nici aiurea acest berar german cu numele de Bock, ca sa nu mai vorbim ca ar fi fost renumit.
  •  „tapul“ nu a fost comercializat pentru prima data in Bucuresti (nici berea tap si nici paharul tap! Aici nu se specifica care dintre acestea, berea Bock sau vasul de baut aceasta bere ar fi fost in Bucuresti pentru prima data comercializate)

Dar sa revenim la realitatea istorica. Berea „Bock“ isi trage numele de la orasul hanseatic Einbeck din Germania de Nord. In Evul Mediul berea din Einbeck era o bere de lux, care datorita continutului ridicat de alcool se putea conserva mai mult timp, calitate care permitea exportul acesteia pana in Bavaria si chiar peste Alpi in Nordul Italiei (transportata cu caruta in butoaie de lemn). Bavarezii nu lasa sa treaca multa vreme si fierb la München incepand cu anul 1614 „Ainpöckisch Bier“ (Einbecker Bier = berea din Einbeck), care in jargon mai tarziu se va chema pe scurt „Bockbier” (bere ţap), denumire care s-a si pastrat pana in zilele noastre. Aceast sort de bere se exporta si chiar se fabrica, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea si in fabricutele de bere construite preajma cazarmilor militare austro-ungare din Banat si Transilvania. Spre deosebire de berea normala bauta la “halba” „berea ţap” fiind o bere cu un continut de alcool mai ridicat se bea in pahare de capacitate mai mica. Consumatorul cerea “o bere ţap” (Bockbier) sau numai un „ţap“ (Bock) si berea dorita era servita normal in vasul ce corespundea acestei bauturi. In cele din urma in Romania se seveste „un ţap de bere“sau „berea la ţap”, si asa se ajunge la paharul de bere (krigla) cu numele de „ţap” cu o capacitate de 0,3 L.

A nu se confunda cu Regala care este un pahar înalt de bere, cu o capacitate mai mica decât țapul (0,25 L). A nu se confunda nici cu un Snit [Schnitt, dt.] care inseamna o halba [Halbes (Liter Bier), dt.] de bere unpluta si servita intentionat numai pe jumatate (0,25 L).

T. Popescu, Höhenkirchen-Siegertsbrunn – 07.07.2012

*articolul reprezinta punctul dansului de vedere si nu neaparat cel al autorului de pe acest blog.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.